Găina optimistă

Ivanov Vsevolod, Иванов Всеволод (2)

2011-12-25T21:25:00.002+02:00

Ivanov Vsevolod, Иванов Всеволод (1)

2011-12-25T21:16:00.002+02:00

Левитан Исаак Ильич, Levitan Isaac Ilici (1860-1900). Legenda la postarea nr. 2

2011-08-28T20:14:00.003+03:00

Iată lista picturilor din cadrul postării a doua, din Isaac Levitan, de sus în jos:
1)Часовня в Плесе (Capela), 1888;
2)Вечер после дождя (Seara, după ploaie), 1879;
3)Вечер на пашне (Seara la plug), 1883;
4)Вечер на Волге2 (Seara la Volga), 1888;
5)Вечерние тени (Umbrele serii), 1891-1894.

Левитан Исаак Ильич (Levitan Isaac Ilici) (2)

2011-08-28T20:08:00.001+03:00

Левитан Исаак Ильич, Levitan Isaac Ilici (1860-1900). Legenda la postarea nr. 1

2011-08-07T20:05:00.001+03:00

1) Вечер. Золотой Плёс (Seara. Bogăţii), 1889
2) Левитан - Вечерний звон (Tăcerea serii), 1892
3) Левитан - Вечер над болотом (Seara peste mlaştini), 1882
4) Левитан - Весна. Большая вода (Primăvara. Revărsarea apelor), 1897
5) Левитан - Золотая осень. Слободка (Toamna de aur. Slobodka), 1889

Левитан Исаак Ильич, Levitan Isaac Ilici (1860-1900) (1)

2011-08-07T18:20:00.007+03:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (12)

2011-02-07T18:57:00.003+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (11)

2011-02-07T18:48:00.003+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (10)

2010-11-24T01:21:00.001+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (9)

2010-11-24T01:19:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (8)

2010-11-24T01:17:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (7)

2010-11-24T01:15:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (6)

2010-11-24T01:12:00.001+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (5)

2010-11-24T01:10:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (4)

2010-11-24T01:08:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (3)

2010-11-24T01:05:00.002+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (2)

2010-11-24T00:59:00.004+02:00

Icoane-Ikons-Иконы Vol. I, (1)

2010-11-24T00:52:00.003+02:00

Pictura rusă, Litera A, Авилов Михаил Иванович, Avilov Mihail Ivanovici

2010-11-15T11:35:00.010+02:00

"Partizani în pădurea Belarusului"

"Înhămarea calului la sanie"

"Piese capturate de la Armata lui Kolceak"

"Sosirea lui Stalin în primul rînd al Armatei de Cavalerie"

"Ţareviciul Ivan Ivanovici la plimbare"

"Duelul lui Peresvet cu Chelubey pe Cîmpia Kulikovo"

Авилов Михаил Иванович, Avilov Mihail Ivanovici, (foto)
18 septembrie 1882 (Sankt Petersburg) - 14 aprilie 1954 (Leningrad)
Pictor, grafician, scenograf

Albert Bierstadt, (5)

2010-09-20T00:08:00.003+03:00

Menţiune: Numărătoarea tablourilor este făcută astfel: cel de jos, la această
postare are numărul 1; cel deasupra acestuia poartă nr. 2. Astfel, tabloul cu numărul 5 este cel sus.
1) Albert Bierstadt21 Street in Nassau 1878
2) Albert Bierstadt22 The Ambush 1876
3) Albert Bierstadt23 A View from Sacramento c.1875
4) Albert Bierstadt24 California Spring 1875
5) Albert Bierstadt25 Lake Tahoe, Spearing Fish by Torchlight c.1875

Albert Bierstadt, (4)

2010-09-20T00:00:00.004+03:00

Menţiune: Numărătoarea tablourilor este făcută astfel: cel de jos, la această
postare are numărul 1; cel deasupra acestuia poartă nr. 2. Astfel, tabloul cu numărul 5 este cel sus.
1) Albert Bierstadt16 Lower Yellowstone Falls 1881
2) Albert Bierstadt17 Moose Hunters' Camp c.1880
3) Albert Bierstadt18 The Falls of St. Anthony c.1880-1887
4) Albert Bierstadt19 The Wave c.1880
5) Albert Bierstadt20 A Rocky Mountain Sheep, Ovis, Montana c.1879

Albert Bierstadt, (3)

2010-09-19T23:52:00.003+03:00

Menţiune: Numărătoarea tablourilor este făcută astfel: cel de jos, la această
postare are numărul 1; cel deasupra acestuia poartă nr. 2. Astfel, tabloul cu numărul 5 este cel sus.
1) Albert Bierstadt11 The Golden Gate 1900
2) Albert Bierstadt12 The Morteratsch Glacier, Upper Engadine Valley, Pontresina 1895
3) Albert Bierstadt13 The Landing of Columbus 1893
4) Albert Bierstadt14 Autumn Woods 1886
5) Albert Bierstadt15 Sailboats on the Hudson at Irvington c.1886-1889

Марина Хлебникова, Marina Hlebnikova

2010-09-14T22:58:00.011+03:00

PENTRU CEI CARE NU CRED ÎN POCITANIILE FĂRĂ TALENT (jennifer lopez, victoria beckham, britney spears, christina aguilera, lady ga-ga, şamd): Astăzi, MARINA HLEBNIKOVA: Născută în anii '60, în micul oraş Dolgoprudnom, Frumoasa Marina, ai cărei părinţi fizicieni lucrau în industria de apărare, iar în timpul liber îşi încercau talentele la chitară (tatăl) şi pian (mama), nu era un elev model, jucînd în piese de Moliere, Puşkin şi Gogol, strălucind doar la fizică şi visînd să ajungă metalurgist. Urmează totuşi studii muzicale, pentru a se afirma pe un drum greu şi nedrept cu strălucirea sa, din anii '90, încoace. Cîştigătoare la "Yalta-91", cu piesa "Paradis într-o cocioabă", din 1992 nu mai participă în Rusia la concursuri, după ce primeşte premiul I în Austria, oraşul Bregenz. În 1992 debutează în album. Albumul din 1996 o ridică pe locul 76 la vînzări în Rusia, iar cel 1997 pe locul 4. Deşi numită ani la rînd "Cîntăreţul anului", nu va primi oficial acest titlu. A apărut în mai multe filme.

Albert Bierstadt, (2)

2010-09-14T22:14:00.010+03:00

Menţiune: Numărătoarea tablourilor este făcută astfel: cel de jos, la această
postare are numărul 1; cel deasupra acestuia poartă nr. 2. Astfel, tabloul cu numărul 5 este cel sus.

1) Albert Bierstadt6 The Mountain Brook 1863
2) Albert Bierstadt7 Moat Mountain Intervale, New Hampshire c.1862
3) Albert Bierstadt8 Sunlight and Shadow 1862
4) Albert Bierstadt9 The Wolf River, Kansas c.1859
5) Albert Bierstadt10 Sunset Over A Mountain Lake

Albert Bierstadt, (1)

2010-09-14T21:19:00.009+03:00

Menţiune: Numărătoarea tablourilor este făcută astfel: cel de jos, la această
postare are numărul 1; cel deasupra acestuia poartă nr. 2. Astfel, tabloul cu numărul 5 este cel sus.

1) Albert Bierstadt1 The Shore of the Turquoise Sea 1878
2) Albert Bierstadt2 Bridal Veil Falls, Yosemite c.1871-1873
3) Albert Bierstadt3 The Emerald Pool 1870
4) Albert Bierstadt4 Yosemite Valley 1866
5) Albert Bierstadt5 Cho-looke The Yosemite Fall 1864

From Russia, with love

2010-08-25T10:08:00.003+03:00

From Russia, with love

2010-08-25T10:02:00.003+03:00

From Russia, with love

2010-08-25T09:47:00.003+03:00

From Russia, with love

2010-08-25T09:39:00.003+03:00

Прищепа Игорь, Prişcepa Igor, (2)

2010-08-08T16:27:00.003+03:00

Прищепа Игорь, Prişcepa Igor, (1)

2010-08-08T16:22:00.004+03:00

Pisicile lui Roger Pare, (2)

2010-07-16T01:37:00.002+03:00

Pisicile lui Roger Pare, (1)

2010-07-16T01:21:00.002+03:00

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (5)

2010-07-02T13:06:00.003+03:00

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (4)

2010-07-02T12:53:00.006+03:00

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (3)

2010-07-02T12:37:00.005+03:00

Богачев Михаил, Bogacev Mihail (2)

2010-06-28T07:57:00.005+03:00

Богачев Михаил, Bogacev Mihail (1)

2010-06-28T07:54:00.003+03:00

Piaţa Roşie, Moscova, Red Square, Moscow, Кpаcнaя Площади в Москве

2010-05-22T23:45:00.005+03:00

ŞI EL VA AJUNGE PRIMAR

2010-05-04T11:46:00.001+03:00

ŞI EL VA AJUNGE PRIMAR

moto:
„Băieţandrul ăsta de douăzeci de ani se deosebea din copilărie
prin nişte fantezii ciudate. Este un visător, un om bizar şi excentric. L-a îndrăgit o tînără fată, iar el, nici una, nici două,
a vîndut-o într-o casă de toleranţă.”
Bulgakov
„E extraordinar şi cere o putere deosebită ca să ajungă cineva prin propiile-i puteri din grăjdăriţă fată de serviciu la tejghea.”
Kafka
„E într-adevăr foarte inventiv, asta ţine de prostia lui.”
Kafka

Mă legănam. E minunat să te legeni. Stai cu poponeţu’ pe scaun şi te bîţîi. O dată în dreapta, o dată în stînga, o dată în dreapta, o dată în stînga...
Îmi bălăngăneam picioarele, amîndouă odată, în cercuri dese şi mici - asta pentru estetică. Mă mîngîiam pe cap. Îmi place să mă mîngîi pe cap. Mă mîngîi cu amîndouă mîinile pe cap. Mă legăn: o dată la dreapta, o dată la stînga, o dată la dreapta, o dată la stînga...
În faţa mea, pă masă, doi băieţi stau încolăciţi şi se tot sărută. Ei zic că le place mai mult decît cu doamna îngrijitoare.
Doamna îngrijitoare Orteapa aşa a spus că o cheamă le dă caramele îi dezbracă pe cei mai mari şi îi ia cu dumneaei dincolo cu doamna Orteapa şi le dă caramele dincolo în camera doamnei îngrijitoare Mifla unde doamna Orteapa şi cu doamna Mifla veghează noaptea. Guhţică mi-a spus odată... îl ştiţi pe Guhţică?... o dată la dreapta, o dată la stînga...
Mă mîngîi pe cap şi mă întreb cum se poate să nu-l ştiţi pe Guhţică? Păi, cine nu-l ştie pe Guhţică? Mă mîngîi pe cap. Guhţică mi-a zis că doamna Orteapa şi cu doamna Mifla fac cum fac şi băieţii care stau acuma pe masă. Stau pe masă băieţii încolăciţi şi se sărută. Ei zic că e minunat. Da’ eu nu-i cred. Mai minunat decît mîngîiatul pe cap nu e decît legănatul. O dată la dreapta, o dată la stînga, o dată la dreapta, o dată la stînga...
Azi-dimineaţă cînd făceam pipi în cana lu’ Şbazotea, Şbazotea e pe masă cu Guhţică acum, mi s-a arătat. Da’ eu nu l-am cunoscut de prima oară. Am crezut că e nenea Omandu portaru’ pe care l-am văzut de vreo două ori astă-vară, cînd ieşeam la joacă prin parc. Aţi fost vreodată în parcu’ nostru? Are două bănci, un leagăn şi-o groapă cu nisip. Aţi văzut vreodată un leagăn? Ce m-am mai legănat şi astă-vară, văleleu! Şi, cum vă spuneam, tocmai făceam pipi, cînd a venit la mine, a rîs şi m-a mîngîiat pe cap.
Cu amîndouă mîinile. M-am simţit bine. Mi-a dat nişte bombonele cu coniac, cum ne-a dat mie şi lu’ Şbazotea, doamna Mifla, într-o noapte cînd era singură de serviciu. Tot atunci am mîncat singur vreo trei kile de gutui de mi-a fost rău de la ele o săptămînă întreagă, da’ Guhţică care ştia să numere pînă la zece zice că şapte zile am zăcut nu o săptămînă. Cine ştie, poate are dreptate, eu nu-l contrazic pe Guhţică, el mereu îmi dă din porţia lui de fasole cu jumări. Fasolea cu jumări e al treilea lucru minunat din lume, după mîngîiatul pe cap şi legănat.
... O dată la dreapta, o dată la stînga, o dată la dreapta, o dată la stînga...
Mi-a spus că eu am fost ales de el. Că eu sînt fiul lui iubit şi că în mine s-au pus toate speranţele, că eu sînt izbăvitorul... L-am întrebat dacă e handicapat, că prea vorbea în dodii. M-a mai mîngîiat o dată, mi-a mai dat o bomboană cu coniac, după care a dispărut. Tocma’ atunci a venit Guhţică şi a băut cana lu’ Şbazotea. I am dat lui bomboana. M-a scuipat pe faţă pînă n-a mai avut salivă. După care a băgat bomboana în gură şi a plecat cu degetu-n nas. Aşa face Guhţică, cînd nu scuipă, se scobeşte-n nas şi pe urmă îşi suge degetele.
La prînz am făcut o minune. Aşa cel puţin a zis doamna îngrijitoare Orteapa. Şi doamna Mifla a confirmat dînd din cap. Pentru prima oară am folosit o lingură aşa cum trebuie. După ce am terminat ciorba, am aruncat lingura în capu’ lu’ Şbazotea. L-a trimis pe Guhţică, ăsta a venit şi m-a scuipat. Şbazotea s-a speriat aşa tare că vreo două ore n-a mai ştiut ce-i cu el, s-a urcat pe un dulap şi-a coborît de acolo atunci cînd şi-a revenit. După masă am mai făcut minuni. Mi-am dorit să zbor. Şi am zburat. M-am gîndit la televizor. Nu era nimeni în camera televizorului. Nici în el. M-am întors în dormitorul nostru. Ceilalţi nu m-au văzut deoarece se îndeletniceau cu siesta. Îşi rodeau unghiile de la picioare, se trăgeau de buze, îşi smulgeau genele sau se izbeau de pereţi. Unii dormeau pe sub paturi iar Şbazotea, care între timp coborîse de pe dulap, se bîţîia pe oliţă. După ce a terminat, a răsturnat-o şi s-a întins peste conţinut. Oliţa şi-a pus-o drept pernă şi-a început să sforăie. Aşa face el cînd doarme. Sforăie. Acum e pe masă cu Guhţică. Se sărută.
Mă legăn: o dată la dreapta, o dată la stînga, o dată la dreapta, o dată la stînga... Ceva mai devreme am jucat bile şi-am cîştigat pentru prima oară. Ştiţi jocul cu bile? L-am bătut şi pe Guhţică, de e as. El zice că am trişat. L-am scuipat. Fiindcă n-am trişat la joc de bile. Eu l-am păcălit altfel: mi s-au dat cinci bomboane cu coniac. Ei, bine, patru le-am mîncat eu şi lui Guhţică i-am dat numai una.

1995

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (3)

2010-05-01T10:53:00.005+03:00

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (2)

2010-05-01T10:46:00.006+03:00

Юрий Студеникин, Iurii Studenikin, (1)

2010-05-01T10:31:00.006+03:00

2010-04-27T20:07:00.004+03:00

Greg Simkins, (2)

2010-04-27T20:05:00.003+03:00

Greg Simkins, (1)

2010-04-27T19:38:00.003+03:00

Twin Peaks

2010-04-26T00:21:00.002+03:00

Depeche Mode

2010-04-26T00:06:00.001+03:00

Cu mult drag, pentru toţi cei care apreciază!

Каравайцев Андрей, Karavaiţev Andrei, (4)

2010-04-25T23:18:00.004+03:00

Каравайцев Андрей, Karavaiţev Andrei, (3)

2010-04-25T23:16:00.004+03:00

Каравайцев Андрей, Karavaiţev Andrei, (2)

2010-04-25T23:13:00.003+03:00

Каравайцев Андрей, Karavaiţev Andrei, (1)

2010-04-25T23:05:00.004+03:00

2010-04-17T19:32:00.001+03:00

ГУРАМ ДОЛЕНДЖАШВИЛИ, (4)
Guram Dolendjavili

2010-04-17T19:29:00.002+03:00

ГУРАМ ДОЛЕНДЖАШВИЛИ, (3)
Guram Dolendjavili

2010-04-17T19:24:00.002+03:00

ГУРАМ ДОЛЕНДЖАШВИЛИ, (2)
Guram Dolendjavili

2010-04-17T19:19:00.002+03:00

ГУРАМ ДОЛЕНДЖАШВИЛИ
Guram Dolendjavili

2010-04-15T13:26:00.004+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, (6)

2010-04-15T13:19:00.003+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, (5)

2010-04-15T13:15:00.003+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, (4)

2010-04-15T13:07:00.003+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, (3)

2010-04-15T12:39:00.004+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, (2)

2010-04-15T12:30:00.005+03:00

Esben Hanefeld Kristensen, un danez contemporan, pictor în sufragerie. Admiraţi! Arta are de cîştigat!

2010-04-08T15:02:00.003+03:00

Anton Gorţevici, (5)

2010-04-08T14:56:00.007+03:00

Anton Gorţevici, (4)

2010-04-08T14:44:00.004+03:00

Anton Gorţevici, (3)

2010-04-08T14:41:00.005+03:00

Anton Gorţevici, (2)

2010-04-08T14:35:00.004+03:00

Anton Gorţevici, (1)

2010-04-08T14:05:00.002+03:00

Explicaţii:
Nu-mi plac blogg-urile unde filosofează nătării, povestindu-şi isprăvile de peste zi, emoţiile sărace dar exagerate retrospectiv, cei cu multe blogg-uri, aflaţi în găşti care-şi măresc numărul de vizitatori prin tot felul de şmecherii tehnice. Aici voi promova pictura rusă, în general. Voi avea, în curînd, o călătorie în lumea războiului civil rus. Pentru cei care nu vor să asculte muzica de pe blogg, e de ajuns să daţi un click, din mouse, pe caseta din meniu, stînga. Are caseta un anume semn, este simplu. Iniţial, îmi propusesem să postez tablouri şi date despre pictorii ruşi, păstrînd ordinea alfabetică. Am considerat că uneori este bine să mai sărim peste rînd, dînd cîteva exemple şi din alţii, al căror timp ar fi întîrziat. Am să promovez scriitori ruşi şi sovietici, dar şi alţi maeştri slavi. Tot aici, pe acest blogg, veţi găsi, în curînd, (informaţii despre) cursuri (audio, cărţi, link-uri) de limbile rusă, bulgară, sîrbo-croată, slovenă, cehă, turcă, engleză, franceză, germană, italiană, persană, etc. Voi încerca să promovez muzica din spaţiul jugo-slav. De asemeni, bibliografii despre anumite subiecte, îşi vor găsi un loc bine-meritat. Aş fi bucuros dacă sfaturile voastre nu ar întîrzia. Vă mulţumesc frumos!

2010-04-06T11:48:00.001+03:00

Simţi?

Abu-Lala Mahari

2010-04-06T11:32:00.006+03:00

"Abu-Lala Mahari"

de Avetik Isahakian

Traducere liberă din limba armeană: Madeleine Karacaşian

Chipul românesc în versuri al poemului: Petre Ghelmez

(Plecat din Bagdad, marele poet Abu-Lala Mahari, prin pustiuri, grăieşte caravanei)

"Lăsat-am noi o dragoste-ferice,

femeia cea divină-n urmă? Vis?

Nu te opri! Lăsat-am numai lanţuri,

şi lacăte, şi falsuri, şi abis.

Şi-apoi ce e femeia?... Mincinoasă,

vicleană, un păianjen vanitos,

Iubindu-ţi banii, cînd te-mbrăţişează,

pe altu-n braţe-l strînge mai vîrtos.

Decît s-o crezi, mai bine, mării - pradă

să i te dai pe-un vechi şi trist barcaz,

Femeia? Iad fermecător prin care

Satana însuşi face de noi haz."

2010-04-06T11:27:00.000+03:00

La marginea oraşului Poltava
de Serghei Vailkovski

2010-04-06T11:25:00.001+03:00

Întoarcerea de la înmormîntare

de Nicolai Bogdanov

2010-04-06T11:22:00.000+03:00

Pescarul şi băiatul
de Nicolai Bogdanov

Lista lui Schlinder

2009-11-18T00:55:00.000+02:00

Ivan Nikitin (c.1690-1742)
Ivan Vishnyakov (1699-1761)
Alexey Antropov (1716-1795)
Ivan Argunov (1729-1802)
Fyodor Rokotov (1735-1808)
Dmitry Levitsky (1735-1822)
Anton Losenko (1737-1773)
Fyodor Alexeyev (1753-1824)
Vladimir Borovikovsky (1757-1825)
Stepan Shchukin (1762-1828)
Vasily Tropinin (1776-1857)
Alexey Venetsianov (1780-1847)
Orest Kiprensky (1782-1836)
Sylvester Shchedrin (1791-1830)
Karl Brullov (1799-1852)
Alexander Ivanov (1806-1858)
Pavel Fedotov (1815-1852)
Ivan Aivazovsky (1817-1900)
Konstantin Flavitsky (1830-1866)
Alexey Savrasov (1830-1897)
Nikolay Gay (1831-1894)
Vasily Pukirev (1832-1890)
Ivan Shishkin (1832-1898)
Mikhail Klodt (1832-1902)
Vasily Perov (1834-1882)
Grigory Myasoedov (1834-1911)
Ivan Kramskoy (1837-1887)

Arkhip Kuinji (1841-1910)
Vasily Vereschagin (1842-1904)
Vasily Maximov (1844-1911)
Vasily Polenov (1844-1927)
Ilya Repin (1844-1930)
Nikolay Yaroshenko (1846-1898)
Vladimir Makovsky (1846-1920)
Vasily Surikov (1848-1916)
Victor Vasnetsov (1848-1926)
Fyodor Vasiliev (1850-1873)
Mikhail Vrubel (1856-1910)
Apollinary Vasnetsov (1856-1933)
Sergey Svetoslavsky (1857-1931)
Ilya Ostroukhov (1858-1929)
Isaak Levitan (1860-1900)
Andrey Ryabushkin (1861-1904)
Mikhail Matyushin (1861-1934)
Konstantin Korovin (1861-1939)
Abram Arkhipov (1862-1930)
Mikhail Nesterov (1862-1942)
Alexander Golovin (1863-1930)
Sergey Ivanov (1864-1910)
Valentin Serov (1865-1911)
Leon Bakst (1866-1924)
Wassily Kandinsky (1866-1944)
Philipp Malyavin (1869-1910)
Konstantin Somov (1869-1939)

Victor Borisov-Musatov (1870-1905)
Alexander Benois (1870-1960)
Ostroumova-Lebedeva (1871-1955)
Igor Grabar (1871-1960)
Nikolay Roerich (1874-1947)
Yevgeny Lanceray (1875-1946)
Mstislav Dobuzhinsky (1875-1957)
Kostantin Yuon (1875-1958)
Ivan Bilibin (1876-1942)
Pyotr Konchalovsky (1876-1956)
Boris Kustodiev (1878-1927)
Kazimir Malevich (1878-1935)
Kuzma Petrov-Vodkin (1878-1939)
Natalia Goncharova (1881-1962)
Mikhail Larionov (1881-1964)
Sergey Sudeikin (1882-1946)
Alexandra Exter (1884-1949)
Nikolay Krymov (1884-1958)
Zinaida Serebryakova (1884-1967)
Vladimir Tatlin (1885-1953)
Olga Rozanova (1886-1918)
Robert Falk (1886-1958)
Marc Chagall (1887-1985)
Lubov Popova (1889-1924)
Nathan Altman (1889-1970)
Xenia Ender (1894-1955)

2009-11-18T00:48:00.001+02:00

http://www.juznivetar.net/jv_radio.php
Un radio superb!

2009-11-01T23:40:00.001+02:00

Contemporanul, Ipostas al nemerniciei

De la nutriţia nepăsării, la înfăptuirea orgolioasă a drumurilor de fiecare zi, omul doveşte acelaşi lucru: Drama omului nu este cosmică, este limitată la această planetă de care el abuzează; el este mînat de ambiţia de a trăi. El nu ştie de ce trăieşte, dar inventează tot felul de explicaţii. Voinţa este anterioară Raţiunii, în sens de act. Ţinînd de obscur, instinct, Voinţa „dă apă la moară” Raţiunii, făcînd pe om să creadă că Raţiunea ar ţine de cosmicitate. Cosmică e doar Durerea, întrucît suferinţa omului (mai ales cea produsă de semen) nu poate fi – pe întreg – percepută de un altul (decît prin raportarea aceluia la sine), fiecare căutînd să înşele pe celălalt, în cele mai nebuneşti scopuri într-o mascaradă perenă. Dacă am presupune că un cercetător – ne convoacă etologul Konrad Lorenz – „s-ar afla pe altă planetă, de pildă pe Marte şi ar cerceta comportamentul social al omului cu un telescop prea slab pentru a recunoaşte şi urmări indivizii, însă capabil să observe fenomene de amploare, migraţii de popoare, lupte etc.”, atunci, cu siguranţă că „ acestui cercetător nu i-ar trece niciodată prin minte că comportamentul uman ar fi dirijat de raţiune sau chiar de o morală responsabilă.” Lucrul este perfect adevărat, nici nu trebuie să mergem pînă acolo, pe Marte. Oamenii nu au fost în stare să inventeze un leac dacă nu pentru cancer, măcar pentru gripă, însă au bombe atomice. Toată povestea cu morala devine o sporovăială. Însă, cum altfel, „aşa merg lucrurile”. Expresia aparţine unui sclipitor narator, Kurt Vonnegut. O găsim în romanul „Abatorul 5”. Bomba de la Hiroshima a ucis, susţin unele voci, peste 90.000, pînă la aproape 140.000 de oameni pînă la finalul lui 1945. La Dresda, pe 13 februarie 1945, au murit, se pare, chiar pînă la 250.000, după unii istorici. Acum sînt nişte cifre. Au fost vieţi. Cîtă viaţă au avut cei care au făcut aşa ceva? Răspunsul îl dă Vonnegut: aşa merg lucrurile. Florenski, le vederea unei cruci în cimitir exclama că şi acolo sînt suflete moarte. Degeaba afirmă K. Lorenz că agresivitatea înseamnă conservare a speciilor, fiind „un instinct ca toate instinctele”; în cazul omului înseamnă doar distrugere. Chiar dacă Lorenz atribuie animalelor o agresivitate interspecifică (relaţia pradă-prădător, fără ca al doilea extermine prăzile) şi una intraspecifică (lupta pentru a stăvili suprapopularea, selectarea exemplarelor cele mai puternice), în cazul oamenilor, ele (alături de alte forme) au doar un chip: „Distruge-ţi aproapele!”

2009-08-17T11:59:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (15)

2009-08-17T11:57:00.006+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (14)

2009-08-17T11:52:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (13)

2009-08-17T11:49:00.004+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (12)

2009-08-17T11:48:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (11)

2009-08-17T11:46:00.004+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (10)

2009-08-17T11:42:00.004+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (9)

2009-08-17T11:38:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (8)

2009-08-17T11:37:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (7)

2009-08-17T11:34:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (6)

2009-08-17T11:33:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (5)

2009-08-17T11:31:00.004+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (4)

2009-08-17T11:30:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (3)

2009-08-17T11:28:00.006+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului. (2)

2009-08-17T11:24:00.005+03:00

Caspar David Friedrich, geniu al Romantismului.

2009-08-17T10:59:00.001+03:00

„Însuşirile pe care le admiråm la oameni: bunåtatea şi generozitatea, sinceritatea şi cinstea, înţelegerea şi sensibilitatea sînt concomitente în sistemul nostru cu eşecul. Iar tråsåturile pe care le deteståm: aprimea, violenţa, aviditatea, tendinţa de acaparare, meschinåria, egoismul sînt tråsåturile succesului. Şi, în timp ce oamenii admirå calitatea celor dintîi, iubesc produsul celorlalte”.
(J. STEINBECK)

2009-08-05T02:08:00.004+03:00

MAREA JIVINĂ

de Stevan Tontici

(trad. de Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica)

Cînd am ucis şi am mîncat toate jivinele,

i-am spus căpeteniei tribului nostru

să plăsmuim o Mare Jivină

care să ne înfrumuseţeze pămîntul

precum piramidele.

V-om avea carne în vecii vecilor! -

a spus căpetenia.

Cu binecuvîntarea vraciului am pornit

s-o clădim: i-am trîntit adînci temelii,

mai adînci ca pămîntul,

iar în lungime, lăţime şi înălţime am îndopat-o

pînă la cer! - cu carne primită de pretutindeni,

carne smulsă altor triburi, carnea pe care şi-au dat-o

de bunăvoie ai noştri. În cîteva săptămîni

a strălucit printre noi Maica noastră,

Geniul nostru negru-verzui.

Marea Jivină se bucura că există-n sfîrşit!

O astfel de jivină nu poate să fie mîncată! -

grăi vraciul. Aceasta e sfîntă!

De ce am plămădit-o?! - urlară oamenii

tribului.

Ca s-o avem, să avem o Biserică! zise

vraciul.

Lua-o-ar mama dracului - s-o surpăm

în mare! - a zis căpetenia.

Nici n-au putut-o clinti, nici mare n-aveau.

Atunci Jivina să ne nască vechile noastre

animale

pentru hrană şi jertfă! - ţipară oamenii tribului.

Cum o să nască Moartea viaţă, oile mele

neroade! - îi dojeni vraciul.

La aceste cuvinte, Marea Jivină

privi împrejur şi prinse să plîngă.

Noaptea,-n tăcere, tribul meu porni

spre un alt tărîm.

2009-08-03T02:09:00.004+03:00

Aşteptînd barbarii

Konstantinos Kavafis

Traducere în limba română

de Ion Vatamande

De ce-au venit în piaţă orăşenii?

Barbarii astăzi vor sosi.

De ce-i pasiv senatul, dezbaterile-s sfîrşite,

Senatorii nu vor nimic, nici legi să decreteze?

Barbarii astăzi doar sosesc.

Ce rost mai are legi a decreta?

Sosesc barbarii, ei să decreteze!

De ce-mpăratul, trezit cu noaptea-n cap,

Tronează porţile oraşului

Şi tronul, şi coroana - pe toate le tronează?

Barbarii astăzi vor sosi.

Aşteaptă împăratul căpetenia lor

Să-i ofere titluri de onoare,-

E gata pergamentul cu ordine cu tot.

De ce pretorii, alăturea de consuli

În togă roşie s-au arătat,

Le-mpodobeşte braţele brăţare-n ametiste,

Pe degete - inele de smarald?

Sceptrele cu-argint sînt smălţuite,

La ce le-ar trebui azi sceptrele acestea?

Barbarii anume astăzi sosesc,

Iar luxul îi orbeşte pe barbari.

Dar unde-s pretorii stimabili?

Ei nu se văd, - cuvântul lor lipseşte.

Astăzi sosesc barbarii,

Iar lor cuvîntul nu le e pe plac.

De ce-i atît de alarmat oraşul?

Iar străzile - atîta de pustii?

Da ce-i atît de tulbure poporul,

De ce grăbit se-ascunde fiecare ins?

Deja e noapte, barbarii n-au sosit.

De la hotarul ţării a venit o veste,

Că-n lumea asta barbari nici nu există.

Acuma ce ne facem fără de barbari?

În ei văzusem o ieşire... Acuma ce ne facem?

Pictură rusă, litera A, vol. 3

2009-08-02T13:44:00.007+03:00

Feodor Iakovlevici Alexeev, c. 1753-1824,

Portret de Mihail Terebenev, c. 1800, ulei pe pînză, Muzeul Puşkin, Moscova.

(stînga)

Fedor Alekseev şi elevii, Vedere din Moscova, cu Intrarea Ivertsky la Kremlin, 1800-1802, acuarelă pe hîrtie, Muzeul Hermitaj, Sankt-Petersburg.

(dreapta)

Pictura rusă, litera A, vol. 2

2009-08-02T12:45:00.006+03:00

Ivan Akimov (1755 — 1814), pictură de Johann Baptist Von Lampi cel Tînăr, f. a.

(stînga)

Ivan Akimov, Marele Prinţ Svyatoslav, îmbrăţişat de mamă şi copii, după ce aceştia l-au aşteptat să se întoarcă la Kiev, de pe Dunăre, 1773, ulei pe pînză, probabil Sankt-Petersburg (dreapta)

Pictura rusă, litera A, vol. 1 (4)

2009-08-02T12:38:00.006+03:00

Ivan Aivazovski, Strălucirea lunii la Capri, 1841, ulei pe pînză, Galeriile Tretyakov, Moscova.

Pictura rusă, litera A, vol. 1 (3)

2009-08-02T12:26:00.009+03:00

Ivan Aivazovski, Răsărit de soare pe mare, f. a., ulei pe pînză, Galeriile de Artă din Taganrog, Rusia.

(stînga)

Marea Neagră, 1881, ulei pe pînză, Galeriile Tretyakov, Moscova.

(dreapta)

Pictura rusă, litera A, vol. 1 (2)

2009-08-02T12:18:00.008+03:00

Ivan Aivazovski,

Strălucirea lunii în noapte,

1849, ulei pe pînză, Muzeul Rusiei, Sankt-Petersburg.

(stînga)

Curcubeul, 1873, ulei pe pînză, Galeriile Tretyakov, Moscova.

(dreapta)

Pictură rusă, litera A, vol. 1 (1)

2009-08-02T12:03:00.007+03:00

Ivan Aivazovski, 1817-1900,

portret de Aleksei Tiranov, 1841,

ulei pe pînză, Galeriile Tretiakov, Moscova.

(stînga, sus)

Vedere spre Odessa, în lumina lunii, 1846, pictură în ulei, Muzeul de Stat, Sankt-Petersburg.

(dreapta)